Pentru Mediu - Blog de Mediu

MRE - Menu 15 - Mexican Style Chicken Stew (Meals Ready-to-Eat)

Având în vedere situația creată de Coronavirus (COVID-19) au apărut și unii oameni care se bucură pentru că Pământul respiră, nu mai este atâta poluare. Păi să vă întreb eu, dragi români: Cum adunați deșeurile? Le adunați pe cele 4 fracții (umedă, plastic, hârtie și sticlă)? Aruncați gunoiul din mână tot timpul în coșul de gunoi? Aruncați chiștoacele de țigări în scrumiera mașinii? Mergeți cu mașina și să vă luați o pâine? Hai să nu mai fim ipocriți că ne pasă într-adevăr de mediu când nu suntem în stare să colectăm și să aruncăm deșeurile pe fracții diferite și le „țâpăm” pe toate în același loc. Textul care apare pe rețelele de socializare: „ În momentul acesta, în care toți sunt panicați, eu ma gândesc numai la cât de mult respiră Pământul acum: avioanele sunt la sol, mulți am lăsat mașinile in parcare, fabricile nu mai poluează, vasele de croaziera au acostat in porturi iar oamenii stau liniștiti in casele lor. Cred că merită natura să se bucure și ea de un moment de respi

Am observat că în ultimele zile sunt mulți revoltați din cauza „serialului”: Soția-Vulpița. Băi, oameni buni, ăștia fac bani pentru că se uită lumea la porcăria aia. Dacă nu s-ar uita lumea, nu ar continua să difuzeze acel caz. Vreți altceva la TV? Sunt o mulțime de canale interesante precum Discovery, History Channel și mai învățați câte ceva din ele. Din cazul vulpiței o iei razna. Cea mai bună variantă ar fi să-i faceți niște poze TV-ului și sus cu ele pe olx și vindeți-l. Oricum nu aveți ce vedea pe canalele românești. Aceleași porcării. Eu nu am TV de 8 ani și nu m-am mai uitat la un televizor de peste 10 ani. Vă asigur că nu-i duc lipsa!

În România, deși avem sisteme de management integrat al deșeurilor, gestionarea deșeurilor nu este făcută la fel ca în alte țări civilizate. În acest eseu am să îmi expun părerea despre cum ar trebui făcută gestionarea deșeurilor, sau cum aș dori eu să fie, ținând cont de mai mulți factori, cum ar fi: valorificarea lor (obținerea de energie, îngrășământ, etc.) dar și tratarea lor cât mai bine în cazul în care nu se pot elimina (deșeuri radioactive).             Pentru început, vreau să trec în revistă „ colectarea selectivă ” a deșeurilor din instituții publice. În câte instituții am intrat eu, fie primării, consilii județene, firme private am văzut acele coșuri special amenajate pentru hârtie, plastic și sticlă. Să zicem că oamenii vor arunca în locul potrivit deșeul: hârtie la hârtie, plastic la plastic, sticlă la sticlă, deși rar se întâmplă acest lucru dar să spunem că se întâmplă; doamnele/domnii responsabili cu gestionarea curățeniei, în multe cazuri, strâng gunoiul la un l

Știm că în România se consumă foarte multe medicamente. Așa au apărut și o mulțime de farmacii, una lângă alta în anumite localități. Unele medicamente sunt consumate după o prescripție medicală, altele după ureche. Marea majoritate a populației iau o pastilă și pentru o banală durere de cap. Așadar, omul își face stocul de medicamente pentru acasă. O cutie de X , o cutie de Y , o alta de Z . Să fie acolo, cine știe când are nevoie de o pastilă. Ok. Ok. Dar ce facem dacă medicamentul respetiv expiră? Mulți scot pastilele din ambalajul original, unde e înscrisă și data de expirare a respectivului medicament și le țin într-o cutie mare să încapă și celelalte douăzeci și ceva de alte medicamente. Mulți nu dau importanță datei de expirare a medicamentului. Da, el expiră! Și acum întrebarea este: Ce facem dacă nu știm când expiră pentru că am aruncat ambalajul? Ce facem dacă știm că a expirat medicamentul? În consumăm? Îl aruncăm la coșul de gunoi? Îl ducem la farmacie pentru a-l