În România, deși avem sisteme de management integrat al deșeurilor, gestionarea deșeurilor nu este făcută la fel ca în alte țări civilizate. În acest eseu am să îmi expun părerea despre cum ar trebui făcută gestionarea deșeurilor, sau cum aș dori eu să fie, ținând cont de mai mulți factori, cum ar fi: valorificarea lor (obținerea de energie, îngrășământ, etc.) dar și tratarea lor cât mai bine în cazul în care nu se pot elimina (deșeuri radioactive). Pentru început, vreau să trec în revistă „ colectarea selectivă ” a deșeurilor din instituții publice. În câte instituții am intrat eu, fie primării, consilii județene, firme private am văzut acele coșuri special amenajate pentru hârtie, plastic și sticlă. Să zicem că oamenii vor arunca în locul potrivit deșeul: hârtie la hârtie, plastic la plastic, sticlă la sticlă, deși rar se întâmplă acest lucru dar să spunem că se întâmplă; doamnele/domnii responsabili cu gestionar...
S-a auzit și încă de mai aude de aceste gaze cu efect de seră pe la televizoare și în mass-media. Acum, nu cred că se mai aude deoarece, din păcate, Bianca D., ține locul, adică publicul cere așa ceva (ca o paranteză). Aceste gaze cu efect de seră constituie acel efect asupra Pământului la fel ca serele pentru cultivatori. Știm cu toții că Terra are un înveliș atmosferic, conținând diferite gaze, de la ozon până la Azot, Oxigen, Dioxid de Carbon, Metan și vapori de apă. Ei bine, dintre aceste gaze, Dioxidul de Carbon, Metanul și vaporii de apă sunt principalele gaze care contribuie la efectul de sera/ încălzirea Pământului. Soarele, principala sursă de energie a Terrei, ne trimite energie termică și luminoasă, iar cea termică când intră în atmosferă nu mai este lăsată să iasă din atmosferă, mare majoritate fiind reținută aici. Dacă nu ar fi aceste gaze, temperatura medie a Pământului ar fi de vreo -18 grade Celsius, însă datorită lor este de 14-16 grade Celsius. Deci, imaginațivă...
După cum știți sau ați văzut la televizor (probabil - dacă s-a difuzat) azi este Ziua Pământului. Da, ne gândim doar într-o singură zi la Terra, cum majoritatea se gândesc că sunt români doar la 1 Decembrie; însă să trecem peste. Ne gândim foarte puțin la Pământ dar suntem dependenți de el. Primăvara începe plantarea de puieți în diverse zone: instabile din punct de vedere al riscului alunecării lui sau în orașe se realizează plantări de copaci pe marginea drumul. Ok! Foarte frumos. Însă vine cineva din urmă (care nu are nici o treabă cu mediul înconjurător) și îl doboară la pământ, acel firicel de puiet. În plus, îl rupe bine, și-l atribuie pe post de ciomag parcă ar merge la oi...chiar...sunt ciobani, uite și de ce rup acel puiet. Acesta este doar un exemplu. Un altul este de la mine din cartier, mai exact din fața blocului meu. Am plantat cu unii locatari ai blocului un gard viu de-a lungul aleii și într-un timp de maxim 6 luni era complet ras. Unii locuitori ai blocului sau...
Comentarii
Trimiteți un comentariu