Pentru Mediu - Blog de Mediu

Cred că s-a sfârșit era termocentralelor sau aparatelor vechi de furnizare a energiei termice în apartamente, chiar și a centralelor individuale de apartament. Sigur, sunt utile și chiar sigure dar după cum știm tehnologia este într-o dezvoltare continuă. În ziua de azi s-a ajuns la o sursă neconvențională de energie termică: Panourile radiante . Aceste panouri sunt relativ noi, recent intrate pe piață care au același principiu de funcționare asemănător cuptorului cu microunde. Acel cuptor cu microunde încălzește orice corp care conține apă. La fel și aceste panouri radiante. Alimentate la o sursă de curent electric, aceste panouri emit niște radiații care ajungând la orice corp ce conține apă se încălzește. Mai concret, acele radiații care ne străbat ne încălzesc, punând în mișcare moleculele de apă. Mediul ambiant nu se încălzește! Să iau un alt exemplu: un scaun. Acel lemn conține apă, nu la fel de multă ca noi, oamenii, dar conține apă. Străbătut de acele radiații

Am ajuns la 7 miliarde de oameni la nivel mondial. Suntem vreo 19 milioane de suflete în România.  În Hunedoara, orașul natal, sunt aproximativ 61 de mii de locuitori, iar la Cluj-Napoca, orașul care mă găzduiește, are cam 325 de mii de locuitori. Ei bine, venind de la Hunedoara la Cluj-Napoca, am simțit o diferență uriașă din toate punctele de vedere. De la oameni până la traficul de aici, le-am simțit cum trebuie.                  Traficul fiind unul foarte aglomerat, zgomotul este unul simțitor și deranjant pentru majoritatea locuitorilor. Nu doar zgomotul este o problemă, ci și poluarea cu emisiile de noxe. Singura poluare mai semnificativă pe care o are Clujul fiind traficul.                  Mașinile personale s-au înmulțit semnificativ, unii având mai mult de o mașină. Transportul în comun aici este unul mulțumitor, având un orar regulat și la distanțe de timp relativ mici.                  Poate ați auzit și la televizor că este bine pentru mediul înconjurător,

Poate nu vă vine să credeți dar viața noastră, a tuturor organismelor vii, nu depinde de Oxigen, apă, azot, ozon sau alte cele. Bine și acestea contribuie, dar fără apă putem trăi câteva zile, fără oxigen câteva secunde/minute, spre exemplu. Fără CARBON, nu putem vorbi de viață. Toate moleculele organice, constituind întregul organism fie el vegetal, fie animal (unde intră și omul) au în componență CARBON. ADN-ul și ARN-ul din organism au în componență carbon. Acele baze azotate și pirimidinice ce alcătuiesc spirala de ADN sunt formate pe bază de carbon. Dacă n-ar fi el, nu putem vorbi de de viață, nu putem vorbi de ADN și ARN, nu putem vorbi înmulțirea organismelor. Știam și până acum că depindem de oxigen, apă, ozon(reține radiația UV și nu suntem prăjiți) și de carbon că îl avem în organism, în hrana noastră zi de zi. Nu de mult am aflat de această afirmație din titlu despre Carbon, am stat și am analizat și îmi dă la rezultat cum s-ar spune.

A venit primăvara. Temperaturi pozitive, excelente pentru a ieși la iarbă verde în acest an. Bineînțeles că românul merge la pădure, nu doar pentru aerul curat, ci să încingă și un mititel, să dea pe gât niște beri reci, că deh altcumva nu merge. Ok, toate bune și frumoase. Ajung la iarbă verde, scoate grătarul, curățat de acasă, berile din lada frigorifică, gustă puțin și merge în căutare după combustibilul pentru mici. Aici e baiul. Găsește ceva lemne uscate pe jos pentru a aprinde focul, apoi tot acele lemne nu sunt bune pentru continuarea focului. Trebuie tăiate ceva bucăți din copaci. Toate bune și frumoase, fac focul, prăjesc mititeii, gustând din bere și când sunt gata iau masa. Mâncând, gustând din berică, terminând într-un final. În tot acest timp muzica mergând în mașină la un volum destul de bun de diferite genuri (muzica). Venind seara peste ei, se pregătesc să meargă acasă. Strâng totul, aruncând totul în portbagajul mașinii mai puțin gunoaiele. Ambala