Sărăcia

  • Sărăcia este considerată în acest moment cea mai gravă formă de poluare.
  • Sărăcia este absența sau inadecvarea dietei, dotărilor, standardelor, serviciilor și activităților care sunt comune sau obișnuite în societate. (Townsend, 1979)
  • Nu numărul săracilor crează sărăcia ci concentrarea lor spațială. Creşterea numărului de săraci conduce în cele din urmă la generalizarea sărăciei.
  • În lume, 850 de milioane de oameni suferă de foame sau subnutriție din care 170 de milioane de copii. La fiecare 6 secunde moare un copil de o vârstă de sub 5 ani, în total mor anual cca. 30 de milioane de oameni din cauza subnutriției.
  • Sărăcia este provocată de:
    • Războaie
    • Structura politică
    • Structura economică (o repartiție inegală a venitului național, corupția, datorii mari ale statului)
    • Greșeli ale regimului de conducere
    • Catastrofe naturale (cutremure, secetă)
    • Epidemii
    • Creșterea intensă a numărului populației

Surse:
  1. Stănculescu, M., Berevoescu, I., 2004, Sărac lipit, caut altă viaţă, Ed. Nemira.
  2. Shaw M. Et al, 2007, The handbook of inequality and socioeconomic position, Policy Press.
  3. Tompea, A., 2007, Sărăcie, în Enciclopedia dezvoltării sociale, (Zamfir, C. Stănescu, S., coord.), Polirom, pp. 515-522, Bucureşti
  4. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu
  5. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
  6. Organizația pentru Alimentație și Agricultură

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Gestionarea deșeurilor în România

În România, deși avem sisteme de management integrat al deșeurilor, gestionarea deșeurilor nu este făcută la fel ca în alte țări civilizate. În acest eseu am să îmi expun părerea despre cum ar trebui făcută gestionarea deșeurilor, sau cum aș dori eu să fie, ținând cont de mai mulți factori, cum ar fi: valorificarea lor (obținerea de energie, îngrășământ, etc.) dar și tratarea lor cât mai bine în cazul în care nu se pot elimina (deșeuri radioactive).             Pentru început, vreau să trec în revistă „ colectarea selectivă ” a deșeurilor din instituții publice. În câte instituții am intrat eu, fie primării, consilii județene, firme private am văzut acele coșuri special amenajate pentru hârtie, plastic și sticlă. Să zicem că oamenii vor arunca în locul potrivit deșeul: hârtie la hârtie, plastic la plastic, sticlă la sticlă, deși rar se întâmplă acest lucru dar să spunem că se întâmplă; doamnele/domnii responsabili cu gestionarea curățeniei, în multe cazuri, strâng gunoiul la un l
Citiți mai multe

Sare iodată sau sare de murături...?

Imagine
De ceva timp, cam doi-trei ani de zile, maică-mea a trecut de la sarea iodată la sarea obișnuită (cea folosită la murături). Da, e mai mare ca dimensiuni dar este sănătoasă. Sarea iodată este un aliment destul de periculos. Introducem în corpul nostru iodul sub formă de iodat de potasiu. Necesarul de iod, susțin unii specialiști, este de 10 grame de sare iodată zilnic, însă cu știm procentajul de iod introdus în sarea consumată. În cantități mari iodul poate produce cancer tiroidian. România importă sare iodată din țări precum Pakistan, China și Spania. Sarea noastră, naturală și neiodată, este trimisă la export. Dar de unde a plecat treaba cu introducerea de iod în sare? - De la dezastrul de la Cernobîl. Atunci, în urma exploziei, s-au dispersat în atmosferă multe elemente radioactive și pentru a le „combate” au fost împărțite populației Terrei pastile mici ce conțineau iod. Mai târziu s-a luat hotărârea de a introduce iod în sarea de bucătărie și se tot continuă și cu introd
Citiți mai multe