Gazele de șist distrug Pământul ?

Ca și aurul de la Roșia Montană, gazele de șist din partea de Este a României, sunt foarte discutate în acest moment. Proteste la Pungești, dispute între oamenii politici, care nu au nici o treabă cu mediul, ei de acolo nu sunt specialiști în mediu, probabil unele persoane, dar și acelea, au făcut CHIMIE...

Ce înseamnă exploatarea hidraulică a gazelor?

În primul rând această metodă este una neconvențională.
Să o luăm după nume...Hidraulic, ne duce cu gândul la ceva forțat. Adică se vor introduce niște sonde la diferite adâncimi și pe acele conducte vor băga în cea mai mare parte apă cca. 95% , nisip și alte substanțe chimice. Ajungând la un nivel destul de mare sub pământ, gazele vor ieși la suprafață. Simplu, NU?

Ei bine, nu este chiar așa de simplu. Prin fracturarea hidraulică, acea apă exercită o presiune foarte mare asupra scoarței terestre, asupra rocilor din componența terestră și mișcându-se rocile, se nasc cutremurele. APA este iar importantă aici. În acea apă amestecată cu nisip se introduc aproximativ 596 de subtanțe chimie și perochimice sintetice, care pot ajunge în apa râurilor, apa subterană.

De riscul nuclear, cei de pe la TV nu vorbesc. De unde știu acei ce vor exploata unde a ajuns lichidul pentru fracturare? Se introduc așa numitele trasoare, niște subtanțe chimice radioactive pentru a ști unde s-a ajuns cu lichidul de fracturare.

Luați aici un articol științific despre Fracturarea Hidraulică a Gazelor de șist din România cu schițe și desene pe înțelesul tuturor: http://www.ecotoporadea.ro/images/pdf/metoda-fracturarii-hidraulice-o-metoda-pe-care-nu-as-oferi-o-nici-la-nazisti.pdf


PS: Oare chiar trebuie să ne otrăvim la noi în țară?

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Gestionarea deșeurilor în România

În România, deși avem sisteme de management integrat al deșeurilor, gestionarea deșeurilor nu este făcută la fel ca în alte țări civilizate. În acest eseu am să îmi expun părerea despre cum ar trebui făcută gestionarea deșeurilor, sau cum aș dori eu să fie, ținând cont de mai mulți factori, cum ar fi: valorificarea lor (obținerea de energie, îngrășământ, etc.) dar și tratarea lor cât mai bine în cazul în care nu se pot elimina (deșeuri radioactive).             Pentru început, vreau să trec în revistă „ colectarea selectivă ” a deșeurilor din instituții publice. În câte instituții am intrat eu, fie primării, consilii județene, firme private am văzut acele coșuri special amenajate pentru hârtie, plastic și sticlă. Să zicem că oamenii vor arunca în locul potrivit deșeul: hârtie la hârtie, plastic la plastic, sticlă la sticlă, deși rar se întâmplă acest lucru dar să spunem că se întâmplă; doamnele/domnii responsabili cu gestionarea curățeniei, în multe cazuri, strâng gunoiul la un l
Citiți mai multe

Sare iodată sau sare de murături...?

Imagine
De ceva timp, cam doi-trei ani de zile, maică-mea a trecut de la sarea iodată la sarea obișnuită (cea folosită la murături). Da, e mai mare ca dimensiuni dar este sănătoasă. Sarea iodată este un aliment destul de periculos. Introducem în corpul nostru iodul sub formă de iodat de potasiu. Necesarul de iod, susțin unii specialiști, este de 10 grame de sare iodată zilnic, însă cu știm procentajul de iod introdus în sarea consumată. În cantități mari iodul poate produce cancer tiroidian. România importă sare iodată din țări precum Pakistan, China și Spania. Sarea noastră, naturală și neiodată, este trimisă la export. Dar de unde a plecat treaba cu introducerea de iod în sare? - De la dezastrul de la Cernobîl. Atunci, în urma exploziei, s-au dispersat în atmosferă multe elemente radioactive și pentru a le „combate” au fost împărțite populației Terrei pastile mici ce conțineau iod. Mai târziu s-a luat hotărârea de a introduce iod în sarea de bucătărie și se tot continuă și cu introd
Citiți mai multe